Adolescenții români cred mai mult în rețelele sociale decât în părinți

Social media sau părinții: cine e mai credibil pentru tinerii români?

Tinerii români pun mai multă încredere în social media decât în părinți

Un studiu recent, derulat în parteneriat între Visa și Raiffeisen Bank, scoate la lumină o realitate interesantă legată de modul în care generația tânără se orientează în lumea digitală: adolescenții români acordă o încredere semnificativă rețelelor sociale și creatorilor de conținut, în detrimentul autorității parentale. În contextul perioadelor promoționale, precum Black Friday, sursele online domină clar modul în care tinerii colectează informații despre oferte.

Această tendință se reflectă și în nivelurile de teamă față de posibilele fraudă online, unde 30% dintre participanții tineri menționează acest factor ca o barieră pentru achizițiile lor pe internet.

Mai mult, între 12% și 23% dintre aceștia declară că au experimentat deja diverse incidente digitale, subliniind că încrederea în mediul online vine odată cu o conștientizare a riscurilor.

Încrederea în sursele de informație joacă un rol crucial în procesul prin care tinerii evaluează produsele și iau primele decizii de cheltuire într-un peisaj tot mai digitalizat. Datele din cercetarea Visa, realizată împreună cu Raiffeisen Bank, arată că, în perioade speciale de vânzări, rețelele sociale și creatorii de conținut sunt sursele în care adolescenții au cea mai mare încredere pentru a descoperi oferte.

În total, opțiunile care se referă la aceste două categorii de surse adună 71% dintre răspunsurile tinerilor, într-o întrebare care permitea selectarea a până la trei surse.

Percepția părinților este însă diferită. Aceștia atribuie o importanță mult mai mare familiei și grupului de prieteni, plasându-le deasupra surselor din social media. Când sunt întrebați în ce surse cred că copiii lor au cea mai mare încredere, părinții indică familia și prietenii cu 34% dintre răspunsuri, înaintea oricărei surse din mediul social.

Această divergență subliniază faptul că spațiul în care tinerii construiesc încrederea lor și caută informații despre oferte este adesea diferit de cel pe care părinții îl percep sau presupun.

Deși rețelele sociale și creatorii de conținut conduc topul surselor de încredere pentru informații despre oferte, reducerile mari rămân factorul de influență principal în achizițiile de Black Friday. Această concluzie se confirmă atât în răspunsurile direct ale adolescenților (51%), cât și în percepția părinților (56%). Diferențele devin însă mult mai vizibile când analizăm ceilalți factori de influență.

De exemplu, 35% dintre părinți consideră că prietenii influențează achizițiile tinerilor în această perioadă, în timp ce doar 8% dintre adolescenți indică anturajul ca factor relevant.

În schimb, tinerii plasează rețelele sociale și creatorii de conținut pe locul al doilea (28%), în timp ce părinții acordă această poziție reclamelor TV și online (30%, față de 22% dintre tineri).

Această discrepanță capătă o importanță suplimentară într-un mediu în care informarea, descoperirea produselor și achizițiile au loc adesea în același spațiu digital. Încrederea tinerilor în mediul online este însoțită de o convingere puternică în propriile competențe: 72% dintre ei afirmă că înțeleg bine riscurile digitale. Totuși, cercetarea relevă că între 12% și 23% dintre participanți au trecut deja prin incidente digitale. Riscul se manifestă și în comportamentul de cumpărare: 30% dintre tineri se simt descurajați când li se solicită prea multe date personale.

Pentru generația de azi, spațiul digital este deja locul unde descoperim produse, căutăm recomandări, evaluează oferte și facem primele alegeri financiare.

Tocmai de aceea, încrederea trebuie să meargă mână în mână cu abilitatea de a identifica riscurile.

Împreună cu partenerii noștri, urmărim cu atenție modul în care tinerii își construiesc treptat autonomia în deciziile financiare și instrumentele de care au nevoie pentru a acționa responsabil și în siguranță.

Credem că educația pentru siguranța financiară este o responsabilitate partajată, în care părinții, băncile și companiile de plăți pot contribui, fiecare prin propria expertiză, astfel încât autonomia tinerilor să se dezvolte într-un mediu sigur, a subliniat Elena Ungureanu, Country Manager Visa în România.

Cine ar trebui să ghideze tinerii în gestionarea responsabilă a banilor?

Analiza calitativă a studiuilui identifică mai multe tipuri de amenințări pe care tinerii le cunosc din experiență: site-urile false care imită comercianți legitimi, încercările de phishing, furtul de conturi sau situațiile în care un atacator se sustrage sub identitatea unei persoane cunoscute pentru a cere bani. În același timp, tinerii și-au dezvoltat propriile mecanisme de autoprotecție.

Concret, 46% spun că nu împartă datele cardului oricui, 41% utilizează autentificarea biometrică, 36% aleg plata la livrare pe site-urile necunoscute, iar 35% verifică reputația magazinului sau a site-ului înainte de a finaliza cumpărarea.

Cine ar trebui să ghideze tinerii în gestionarea responsabilă a banilor? Studiul relevă perspective diferite, dar complementare, privind rolul familiei și al industriei financiare. 89% dintre părinți sunt de părere că familia ar trebui să aibă rolul central în educarea tinerilor pentru siguranța financiară.

Când însă se întreabă direct tinerii, aceștia indică în proporții egale (câte 50% fiecare) atât părinții, cât și banca ca surse de încredere pentru a afla cum să-și protejeze banii online.

Platformele de plăți și carduri sunt menționate în proporții similare în ambele perspective – 24% din răspunsurile tinerilor și 23% din cele ale părinților. Aceste date deschid un spațiu pentru roluri complementare ale familiei, băncilor și companiilor de plăți în educația pentru siguranța financiară digitală.

Black Friday este un exemplu elocvent despre cât de devreme tinerii intră în contact cu decizii financiare reale.

Dincolo de atractivitatea reducerilor și a dorinței de a cumpăra, este esențial să învețe să se întrebe: am nevoie de acest produs, îmi permit să îl cumpăr, este o ofertă autentică?

Educația și planificarea financiară încep de la vârste fragede, acasă, prin conversațiile despre bani, prin exemplul părinților și prin obiceiul de a echilibra dorințele, nevoile și bugetul disponibil.

Pe măsură ce tinerii capătă autonomie, rolul nostru, ca partener bancar, este să le punem la dispoziție instrumentele și informațiile care le permit să ia decizii în cunoştinţă de cauză, să gestioneze banii responsabil și să fie în siguranță la plata online, a declarat Mihai Ion, VP Retail Raiffeisen Bank România.

Cunoașterea Black Friday este aproape universală printre tineri – 96% dintre participanți cunosc această zi – dar ea nu se află printre principalele lor repere financiare. În ierarhia momentelor în care declară că cheltuiesc sau primesc mai mulți bani, Black Friday se poziționează pe locul al cincilea pentru tineri, în timp ce părinții îl plasează pe locul al treilea.

Analiza calitativă relevă o anumită prudență față de autenticitatea promoțiilor: tinerii doresc să cumpere avantajos, dar verifică istoricul prețurilor și pun sub semnul întrebării reducerile care par exagerate.

Cercetarea a fost realizată de Reveal Marketing Research pentru Visa și Raiffeisen Bank, în intervalul septembrie–octombrie 2026. Ea examina relația tinerilor cu banii, comportamentele de cheltuire și economisire, autonomia în deciziile financiare, utilizarea instrumentelor de plată, siguranța digitală și comportamentul în contextul Black Friday.

Metodologia a combinat o componentă calitativă, bazată pe interviuri în profunzime cu tineri de 14–18 ani, și o componentă cantitativă realizată online, care a inclus 100 de adolescenți din aceeași vârstă și 709 părinți, toți utilizatori de internet din zone urbane și peri-urbane din România.

Eșantionul de părinți este reprezentativ pentru părinții tinerilor de 14–18 ani din mediul urban și peri-urban, fiind construit pe cote de vârstă și gen ale copilului, conform structurii INS.

Trebuie menționat că studiul nu este reprezentativ la nivel național, deoarece exclude mediul rural.

Marja maximă de eroare este de ±3,7 puncte procentuale pentru grupul părinților (N=709) și de ±9,8 puncte procentuale pentru grupul tinerilor (N=100).