EXCLUSIV Sectorul 3 concentrează cele mai multe clădiri cu mențiuni privind riscul seismic din București. Datele ANCPI

Bucureștiul deține 88% din înregistrări, dar ce înseamnă asta pentru tine?!

interviuri exclusive Sectorul 3 concentrează majoritatea clădirilor cu menţionarea riscului seismic la Bucureşti.

Din cele 7 961 de cărţi funciare din Bucureşti unde ANCPI a identificat, ca urmare a verificării aplicaţiei e Terra, notaţii care conţin termenul „seismic,” 4.301 sunt în Sectorul 3.

Acesta este urmat la o mare distanță de Sectorul 1 cu 2.060 cărți de teren. În următoarele poziții se află Sectorul 2, cu 989 cărți de teren, Sectorul 5, cu 350, și Sectorul 4 cu 233. Sectorul 6 are cea mai mică valoare, cu doar 28 de cărți de teren în care au fost identificate astfel de creanțe.

Cum arată situaţia pe SectorSectorLand Cards cu termeni „seismici” Sectorul 34.301 Sector 12.060 Sector 2989 Sector 5350 Sector 4233 Sector 628 Total Bucureşti 7.961 Data arată o concentrare puternică în primele două sectoare. Sectorul 3 reprezintă mai mult de jumătate din toate cărţile de teren identificate la Bucureşti cu pretenţii asupra riscului seismic, în timp ce Sectorul 1 se acumulează aproximativ un sfert.

La nivel naţional, ANCPI a identificat 9.076 cărţi de teren în care apar notaţii care conţin termenul „seismic.”.

Astfel, Bucureştiul concentrează aproximativ 88% din toate aceste înregistrări. ANCPI: datele nu indică automat clasa de risc seismic.

De ce există discrepanțe uriașe între orașe privind riscul seismic?

Cu toate acestea, instituţia afirmă că rezultatele nu ar trebui interpretate ca o înregistrare oficială a clădirilor din clasele de risc seismic.

Verificarea a fost efectuată prin căutarea manuală în registrele de terenuri a notațiilor care conțin termenul „risc seismic” sau termenul „seismic.” Prin urmare, identificarea nu permite stabilirea clasei de risc seismic propriu pentru toate clădirile - cum ar fi RsI sau RsII.

ANCPI, subliniază că nu are o evidență statistică centralizată a claselor de risc seismic, indicând clasa de risc. Prin urmare, cifrele indică numărul de cărți de teren în care se menționează fenomenul seismic, nu numărul exact de clădiri dintr-o anumită clasă de risc. Diferența dintre capital și restul țării este semnificativă.

După București, majoritatea cărților terestre cu termeni seismici apar în Galati - 115, Buzău - 92, Timiș - 88, Constanța - 79 și Dâmbovița - 71. În mai multe județe, ANCPI nu a identificat astfel de afirmații sau numărul acestora este foarte scăzut.

În Cluj, de exemplu, rezultatul verificării a fost zero, în timp ce în Iaşi au fost identificate 55 de cărţi terestre, iar în Braşov 19.

Pentru piata imobiliara din Bucuresti, datele ofera un indicator relevant al marimii creantelor legate de riscul seismic in documentatia cadastrala, dar nu pot fi utilizate singure pentru a determina care sunt cele mai multe cladiri clasificate efectiv in clasele de risc seismic.

Cărți de teren cu risc seismic pentru fiecare județ nr.