De unde vine efectul de domino în economie?
În România, aproape o treime din documentele de plată emise de companii ajung la destinație cu întârziere sau rămân pur și simplu neîncasate. Cifra de 29% depășește binișor media europeană de 24%, arată datele studiului EOS European Payment Practices 2025, preluate într-o analiză Instant Factoring.
Ultimele știri
Un băț de mâncare îți spune când plantele de casă au nevoie de apă
Centrala nucleară de la Cernavodă revine la capacitate maximă în următoarele 24 de ore
Nouă anchetă la băncile din România. Bogdan Chirițoiu
Casa cu ferestre forestiere: dialogul perfect între natură și modernitate în SapporoÎn plus, peste jumătate din tranzacțiile comerciale dintre firmele românești se fac prin credit comercial — mai exact 53%, față de media regională de 46% în Europa Centrală și de Est.
Toate aceste blocaje la plată lovesc direct în lichiditățile firmelor și declanșează un adevărat efect în lanț.
Când o companie nu-și vede banii la timp, e obligată să amâne plătirea propriilor furnizori, să facă rost de împrumuturi suplimentare sau să taie din bugetul de investiții.
Este o problemă doar a României?
Datele strânse de Instant Factoring între ianuarie și noiembrie 2026 arată că facturile puse la finanțare aveau o medie de 41 de zile până la scadență.
În aceeași perioadă, valoarea medie a acestor facturi a urcat cu 39% față de anul anterior, în timp ce suma medie a facturilor efectiv finanțate a sărit cu 47%.
Altfel spus, companiile au de recuperat sume tot mai mari, în timp ce banii rămân blocați.
Cum arată tabloul sumbru din regiune?
Nici pe departe.
Raportul European Payment Report 2026 arată că 62% dintre firmele de pe continent întârzie plătirea furnizorilor tocmai pentru că ele însele n-au încasat la timp. Mai mult, 57% dintre companii recunosc că au ratat țintele de creștere din aceleași motive. Dacă ne întoarcem acasă, 45% dintre participanții la studiul Atradius dau vina pe clienții care se confruntă cu probleme de numerar.
Povestea se repetă la indigo în toată Europa Centrală și de Est, unde 83% dintre furnizorii B2B se plâng de întârzieri. Dintre aceștia, o treime (33%) spun că rezervele de cash le-au fost pur și simplu topite, iar 27% se chinuie să-și planifice fluxurile financiare. Lovitura se vede și în economie: 29% dintre firmele europene avertizează că plățile primite cu␣întârziere le-au dat peste cap investițiile strategice în ultimul an.
Câți bani ar putea intra în joc?
Dacă am scăpa de aceste întârzieri, s-ar elibera peste 100 de miliarde de euro anual în lichidități proaspete pentru microîntreprinderi și IMM-uri, estimează EU Payment Observatory. Nu e vorba despre bani pierduți, ci despre o injecție masivă de numerar în economie.
Firmele prestează servicii, livrează produse și emit facturi.
Provocarea constă în faptul că banii nu curg cu aceeași viteză.
Asta se vede și în activitatea noastră: companiile finanțează facturi pentru care ar mai trebui să aștepte, în medie, peste 40 de zile până la încasare, explică Cristian Ionescu, CEO-ul Instant Factoring, concluzie susținută și de datele strânse de Atradius, Intrum, EOS Group sau EU Payment Observatory.