Inflația ne afectează puterea de cumpărare?
Contextul economic și geopolitic actual este, fără îndoială, unul dintre cele mai dificile din ultimii ani. În astfel de momente, încrederea în sistemul financiar devine crucială.
Dan Șucu, președintele Confederației Patronale Concordia, a avertizat că mesajele care generează suspiciuni nefondate asupra sectorului bancar au efecte imediate și negative: costul creditelor crește, accesul la finanțare se îngreunează, iar investitorii amână deciziile.
„Nu ne putem permite așa ceva acum”, a declarat Șucu.
Confederația Patronală Concordia subliniază importanța ROBOR ca element fundamental al pieței monetare. Sectorul bancar este considerat o infrastructură critică națională, coloana vertebrală a finanțării economiei românești. Într-un moment în care deficitul bugetar este ridicat și agențiile de rating emit semnale prudente, orice șoc de încredere în sistemul financiar se poate propaga rapid, afectând finanțarea statului și a mediului privat, atractivitatea investițională și, implicit, ritmul de creștere economică.
Concordia solicită autorităților o comunicare responsabilă și proporțională cu stadiul investigațiilor, în beneficiul stabilității financiare și al creșterii economice.
Relația dintre inflație și consum
Relația dintre inflație și consum devine din ce în ce mai evidentă în datele economice ale României.
După o perioadă de creștere susținută de cererea internă, economia românească se află într-o etapă de ajustare, inevitabilă în contextul actual, dar nu ireversibilă. Intervenția lui Dan Șucu a avut loc la o zi după ce Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a abordat aceeași temă într-o intervenție publică.
Confuzii și neînțelegeri persistente
„După 35 de ani de educație financiară, oamenii încă confundă banca centrală cu o bancă comercială și cred că ROBOR-ul este un instrument prin care băncile îi jefuiesc pe debitori”, a afirmat Isărescu la un seminar pe teme de educație financiară. Guvernatorul a subliniat existența unor decalaje mari în ceea ce privește educația și înțelegerea problemelor financiare la nivelul publicului.
Băncile românești sunt în pericol?
„Persistă în discursul public neînțelegere și confuzie, de exemplu, în legătură cu rolul băncilor și al băncii centrale, dar și cu indicatorii utilizați în societate”, a mai spus Isărescu.
Analiza raportului Consiliului Concurenței
Isărescu a menționat că a analizat raportul Consiliului Concurenței (un raport de 800 de pagini), care, în opinia sa, începe bine, explicând corect ce este ROBOR. Cu toate acestea, raportul ajunge la concluzia că băncile s-au cartelizat, ignorând faptul că piața monetară trebuie să funcționeze coordonat, altfel politica monetară a BNR nu se va transmite în economie.
Și dacă ROBOR ar fi fost manipulat în sus de niște speculanți, de ce a scăzut cu 2% recent?
Tot ei l-au scăzut?, s-a întrebat retoric guvernatorul.
Discuția despre ROBOR a reapărut și creează tulburări în societatea românească. Isărescu a avertizat asupra pericolului acestei discuții, subliniind că BNR și băncile comunică într-un limbaj pe care publicul nu îl înțelege, iar televiziunile amplifică confuzia.
„Neînțelegerea sistemului bancar nu este doar o problemă culturală, ci și una de securitate națională”, a afirmat guvernatorul BNR.
Piața monetară, sau interbancară, este esențială pentru transmiterea politicii monetare. Noi nu stăm într-un turn de fildeș și decidem să majorăm dobânda.
Dar ce folos dacă o majorăm dacă nu ajunge în economie? Și prin ce ajunge în economie?
Prin piața monetară!, a explicat Isărescu.
