De ce nu se circulă pe A10 în ambele sensuri?
Dezbaterea despre gestionarea traficului pe A10 s-a încins după ce CNAIR a decis să devieze șoferii pe DN1, respingând varianta circulației bidirecționale pe autostradă. Mai mulți specialiști și reprezentanți ai sectorului contestă această alegere, susținând că se putea menține traficul pe calea rămasă deschisă, cu o deviere temporară de aproximativ 2,5 kilometri. Totul se petrece pe fundalul închiderii A1 pe traseul Sibiu–Boița, care a declanșat o serie de discuții despre modul în care se iau deciziile de închidere a infrastructurii.
Ultimele știri
Boyana Achovski avertizează asupra riscului de competitivitate în energia europeană
Ghidul pentru anul 2026: Jocuri, copii și bagaje
Un expert în plante de casă descoperă care sunt cele mai vulnerabile la încălzire și modul simplu de a le proteja
Rugați palete vechi de lemn într-o cutie de depozitare DIY inteligentă pentru casa voastrăÎncepând din seara zilei de 28 octombrie, sensul de circulație Sebeș–Turda al A10 a fost închis între nodurile Unirea și Turda, pe intervalul dintre kilometrii 52+800 și 70+000. Lucrările se concentrează în zona kilometrului 66+350, unde au fost identificate degradări ale stratului de drum ca urmare a unei noi alunecări de teren. Reprezentanții CNAIR argumentează că mutarea totală a traficului, inclusiv al vehiculelor grele, la câțiva metri de o cedare activă, cu manevre de accelerare și frânare în rampă, ar putea accelera prăbușirea terenului sub trafic, ceea ce se dorește să se evite.
Ce se întâmplă pe șantierul din A10?
Cristian Pistol, directorul general al companiei, subliniază că alunecarea este încă activă și că evoluția ei rămâne imprevizibilă. Deoarece cele două benzi ale autostrăzii sunt construite pe aceeași formațiune geologică și, în anumite porțiuni, pe același corp de rambleu, adăugarea de trafic suplimentar pe calea opusă ar putea agrava instabilitatea solului. În plus, lipsa unei benzi de urgență utilizabile, riscul de coliziuni frontale, dificultățile de acces pentru echipele de intervenție și pericolele legate de amenajarea punctelor de transfer între sensuri sunt alte motive invocate pentru respingerea circulației bidirecționale.
Compania menționează, de asemenea, că lucrările de decopertare și prezența utilajelor grele, împreună cu vibrațiile generate în timpul intervențiilor, pot afecta suplimentar structura drumului. Traficul concentrat pe o singură bandă, combinat cu restricțiile de viteză și posibilele defecțiuni ale vehiculelor, ar putea provoca blocaje. Există și teama privind infiltrațiile de apă în perioadele de ploaie, având în vedere istoricul geotehnic al zonei.
De ce CNAIR respinge circulația bidirecțională?
Pe de altă parte, criticii deciziei, printre care Horațiu Cosma și Asociația Pro Infrastructură, susțin că șoferii sunt forțați să parcurgă aproximativ 20 de kilometri de drum național prin localități, în loc să rămână pe autostradă. „Rezultatul? Ambuteiaje kilometrice prin localitățile de pe traseu”, a afirmat fostul secretar de stat. Asociația a cerut administratorului să analizeze varianta circulației în ambele sensuri pe calea neafectată, o practică uzuală în alte țări europene. De asemenea, s-a avertizat că reparațiile pot dura luni sau chiar ani, prelungind impactul negativ asupra traficului pe DN1.
Ce spun criticii deciziei CNAIR?
Cătălin Drulă, fost ministru al Transporturilor, a adăugat că o astfel de deviere pe calea opusă ar fi redus disconfortul pentru utilizatori. Totuși, CNAIR răspunde că traseul alternativ pe DN1 este cu aproximativ cinci kilometri mai lung decât varianta propusă de asociație. Compania declară că nu va reveni la o soluție pe autostradă până când raportul geotehnic nu va confirma condiții sigure pentru circulație. De asemenea, s-a precizat că costurile lucrărilor de remediere vor fi suportate integral de constructor, fără a apela la bugetul public.
Problemele din această zonă nu sunt noi; încă în iulie a apărut un nou crater în carosabil, în ciuda reparațiilor anterioare. Sectorul face parte din lotul 4 al autostrăzii Sebeș–Turda, realizat de asocierea Porr Construct – Porr Bau. Disputa mai amplă privind închiderile a început la începutul lunii octombrie, când CNAIR a închis temporar circulația pe A1 Sibiu–Boița pentru lucrări la nodul Boița, parte a proiectului Autostrăzii Sibiu–Pitești. Atunci, traficul a fost deviat pe DN7, iar Horațiu Cosma a criticat directorul CNAIR, susținând că ar fi trebuit examinate și alte opțiuni pentru organizarea șantierului.
De ce s-a închis și A1 pe Sibiu–Boița?
Conform explicațiilor oficiale, lucrările presupuneau montarea unui cofraj glisant și turnarea betonului deasupra DN7, iar configurația șantierului nu permitea circulația sigură sub structură. Cosma a argumentat că se puteau analiza soluții alternative, inclusiv o deviere provizorie sau restricții aplicate doar vehiculelor care depășesc anumite gabarite. În urma acestor evenimente, Ministerul Transporturilor a anunțat o procedură prin care închiderile semnificative ale infrastructurii naționale să nu mai poată fi luate fără justificări tehnice, analiza alternativelor și acordul ministerului.
Pe 8 octombrie, Radu Miruță, care la acel moment era ministru interimar, a emis Ordinul nr. 960/2026, care impunea notificare prealabilă și acordul ministerului pentru suspendarea, întreruperea sau restrângerea exploatării bunuril