Este dificil să comparăm datoria între statele membre?
Decizia luată la nivel european de a limita datoria publică este „o bună”, potrivit senatorului UDMR, Tánczos Barna.
Ultimele știri
reproiectarea canalului Bala 2 după oprirea centralului nuclear
VIDEO | Ministrul Energiei anunță un pact pe 10 direcții strategice
Modernizare apartament Ensanche din Bilbao cu amenajare nouă
Un băț de mâncare îți spune când plantele de casă au nevoie de apă„Nu credeți că într-un moment datoria globală se va rupe?”, a spus el sâmbătă, 7 noiembrie, invitat la Digi24.
Senatorul UDMR Tánczos Barna a explicat că societățile trăiesc pe datorie, de la sărăcia individuală la nivelul societății în ansamblu.
Devina României este mare, dar cea a Franței este și mai mare, cea a Italiei este și mai mare.
Ceea ce Europa a decis în ultima criză - plafonul datoriei - a fost o decizie bună.
Pentru că acum încearcă, la nivel european, să păstreze lucrurile sub control, a spus el.
Datorul în sine nu este o problemă atât de mare, de asemenea, senatorul a subliniat că toate lucrurile sunt relative.
Volumul datoriei este un număr dificil de comparat între sau la nivelul anumitor state membre, deoarece economia este cea care produce sau nu produce suficient pentru a putea plăti acest cost. Dacă costul, dobânda pe care o împrumutați, suma dobânzii pe care o plătește sau o plătește statul membru sau împrumutatul nu este foarte mare, proporțională cu bugetul total pe care îl au.
Și aici, în România, e rău, a explicat Tánczos Barna.
Datoria scumpă cu dobânzi ridicate este o problemă?
El a amintit costurile creșterii constante a datoriei publice a României. Suntem extrem de rău aici, deoarece costurile datoriei, costurile de finanțare a acestei datorii, continuă să crească. Trebuie să împrumutăm înapoi pentru a recupera datoria pe care o avem.
Potrivit estimărilor făcute de fostul vicepreședinte, costurile legate de finanțarea datoriei publice a României se ridică la 60 până la 70 de miliarde de lei anual și vor crește în 2027 de la 2026.
Problema e când această datorie este foarte scumpă și dobânzile sunt foarte ridicate, despre care am discutat. Iar când nu ai perspectivă, folosim banii pentru investiții.
Să spunem că îl folosim pentru investiții, dar îl folosim pentru a finanța lunar, zilnic, curent, investiții, salarii și tot. Nu este mai mare decât volumul investițiilor, dar chiar și în aceste condiții, lucrurile sunt destul de. El a subliniat, de asemenea, că România nu împrumută încă la rate de dobânzi specifice țările din categoria „junk”, care nu sunt recomandate pentru investiții.
Suntem la marginea, și nu e un secret, spun agențiile de rating, că trebuie să fim foarte, foarte atenți, pentru că suntem în ultima perioadă în care trebuie să ținem totul sub control pentru a începe să ieșim din această situație complicată, a subliniat senatorul UDMR.
Cum ar putea România să iasă din cercul vicios al costurilor mari de finanțare Tánczos Barna a susținut că poate ieși din acest cerc vicios atunci când „nu mai creștem datoria publică. începem să reducem cheltuielile și să menținem investițiile la același nivel, cel puțin astfel încât compoziția, structura internă, să fie într-o anumită măsură reformulata la nivelul bugetului de stat”. Am vorbit atât de mult despre reformă, aș spune să iei o nișă, o bucată din povestea guvernului central, a guvernului local, a sănătății, a educației, totul și să începi să o faci mai eficientă, costând mai puțin același serviciu.
Să nu visăm nici măcar de servicii mai complexe, mai bune sau mai multe.
Cel puțin același nivel și volumul de servicii pentru a ne costa mai puțin, a adăugat el.
Întrebat ce cheltuieli vor fi eliminate complet din bugetul statului, senatorul UDMR a spus că nu văd ce poate fi eliminat complet. Deficitul bugetar al României ar trebui să fie redus la jumătate, în conformitate cu angajamentele asumate la nivel european. În 2025, România a avut un deficit bugetar de 7,8% din PIB, în scădere de la 9,2% în anul precedent, cel mai mare în întreaga Uniune Europeană în ambele ani.