De ce transformarea bate construcția nouă?
«City as a Quarry: Housing Transformation» adună la masă Comisia Europeană, Guvernul Cataloniei și arhitecți europeni. Scopul e clar: vedem cum renovarea și transformarea clădirilor vechi pot răspunde la criza locuințelor și la urgența climatică.
Ultimele știri
Un băț de mâncare îți spune când plantele de casă au nevoie de apă
Centrala nucleară de la Cernavodă revine la capacitate maximă în următoarele 24 de ore
Nouă anchetă la băncile din România. Bogdan Chirițoiu
Casa cu ferestre forestiere: dialogul perfect între natură și modernitate în SapporoProiectul e curat de Marta Peris și José Toral, de la PERIS+TORAL Arquitectes.
Evenimentul pune sub lupă transformarea birourilor și a spațiilor comerciale, dar și renovarea adâncă a clădirilor rezidențiale.
Cum transformăm clădirile vechi pentru a răspunde la criza locuințelor?
Se discută politică publică, finanțare, reglementare și practică arhitecturală.
Totul se înscrie în seria Conferințelor de arhitectură contemporană catalană: Locuințe sociale, susținută de Departamentele de teritoriu, locuințe și tranziție ecologică ale Guvernului Cataloniei, Uniunea Europeană și Acțiunea Externă, în cadrul Capitala Mondială a Arhitecturii Barcelona 2026.
Barcelona se confruntă cu o presiune demografică constantă. Piețele imobiliare sunt saturate; fiecare metru pătrat liber e un activ strategic.
Cât de mare e amprenta de carbon?
Transformarea depozitelor industriale vechi sau a birourilor părăsite nu e o alegere estetică, ci o necesitate economică și socială. Astfel se reduce nevoia de construcții noi, care sunt scumpe și consumatoare de resurse.
Dimensiunea climatică e esențială.
Ce ne învață Copenhaga și Viena?
Sectorul construcțiilor e responsabil pentru o parte semnificativă din emisiile de carbon la nivel global. Prin reutilizarea materialelor și renovarea adâncă a clădirilor vechi, se reduce amprenta de carbon a orașului. Obiectivul se aliniază cu Pactul Verde European, care vizează o reducere substanțială a emisiilor în sectorul construcțiilor până în 2030.
Prezența Comisiei Europene subliniază importanța coordonării transnaționale. Experiențele din Copenhaga sau Viena arată că politicile de locuințe sociale funcționează cel mai bine când sunt integrate într-o strategie urbană mai largă.
Barcelona vrea să învechească aceste lecții, adaptându-le la specificul mediteranean și la dinamica sa unică de creștere urbană.